Tipseri.com este unul dintre cele mai complete siteuri de pariuri din Romania la ora actuala. Va punem la dispozitie strategii si sisteme profesioniste pentru ca dvs sa aveti un profit cat mai mare.
Zilnic tipsterii nostri profesionisti va pun la dispozitie biletul zilei, o sursa sigura de castig. Pentru pariorii care vor sa fie la curent cu scorurile din fotbal, tenis sau baschet. Astfel, va oferim rezultate live fotbal, rezultate live tenis, rezultate live baschet, rezultate live rugby, , etc.
Prin simplul fapt ca ne vizitati siteul beneficiati de bonusuri uriase. Casele de pariuri va ofera bonusuri de 100% din sumele depuse numai pentru faptul ca le alegeti ca destinatii de pariuri online.
Va punem la dispozitie cote, clasamente, descrierea handicapului asiatic un ghid special pentru incepatori. sunt descrise elaborat, cu informatii reale si updatate saptamanal. Pariurile sunt o sursa de castig daca sunt tratate cu atentie si seriozitate.
Pentru asta incercam sa va ajutam sa treceti peste emotiile cauzate de un castig sau de o pierdere si sa pariati constant cu aceasi precizie castigatoare.
Forumul site-ului nostru va pune in contact cu comuniattea de pariori romani, despre care trebuie sa stiti ca in plan international conteaza destul de mult Va dorim mult succes in plasarea pariurilor! Puteti vizita site-ul aici!
Tags: rezultate live, cote luni, cote marti, cote miercuri, cote joi, cote vineri, cote sambata, cote duminica, predictii fotbal, predictii , livescore , football livescore , tennis livescore , rezultate in direct , biletul zilei , Pariul Live, Pariul Sigur, Bonusuri, download muzica, download filme, download mp3, muzica, Predictii Fotbal, Predictii, Referate Scolare, Muzica, Pariuri Sportive, Pariuri Online, Case de Pariuri, Pariuri, Biletul Zilei , Predictii Sportive, Biletul Zilei, Clasamente, Pariuri Sportive, Clasamente Fotbal, Rezultate Live Fotbal , rezultate live tenis , rezultate live hochei , rezultate live baschet , rezultate live handbal , rezultate live nfl , rezultate live rugby . Biletul zilei , sistemul martingale , planul miza , sfaturile noastre , criteriul kelly .
miercuri, 29 iulie 2009
Peste 150 tone de deseuri provenite din surse de iluminat colectate de Recolamp in 2008
"Rezultatele Recolamp nu ar fi fost posibile fara efortul si sustinerea agentilor economici care nu au abandonat acest tip de deseu periculos si l-au predat catre colectare. Le multumim pentru sustinere si, in continuare, asteptam sa participe la programul
Recolamp companiile si consumatorii de surse de iluminat responsabili, preocupati de protejarea mediului inconjurator. Recolamp suporta integral costurile de colectare, transport
si valorificare", a declarat Raul Pop, director general, Recolamp.
"Avem 100 de producatori romani participanti la schema colectiva administrata de Recolamp care respecta legislatia de mediu si aplica Timbrul Verde produselor lor. Prin achizitionarea produselor ce contin timbrul verde, cumparatorul este sigur ca deseurile provenite din sursele de iluminat vor fi ulterior gestionate corespunzator", a adaugat dl Raul Pop.
Pe langa respectarea obligatiilor de mediu de a nu abandona deseurile generate de activitatea proprie, companiile care colaboreaza cu Recolamp beneficiaza de o serie de avantaje cum ar fi, eficientizarea costurilor cu depozitarea si preluarea deseurilor, toata logistica din spatele acestor operatiuni fiind acoperita integral de Recolamp.
Recolamp a reusit in 2008 sa extinda infrastructura de colectare, avand amplasate in acest moment in peste 1.000 de locatii containere specializate pentru colectarea selectiva a surselor de iluminat. Pentru 2009 Recolamp isi propune sa ajunga la peste 1.500 astfel de puncte de colectare.
In ceea ce priveste reciclarea deseurilor colectate in 2008, Recolamp a utilizat singura solutie nationala disponibila la aceasta data ce asigura prelucrarea manuala a anumitor tipuri de surse compacte – este vorba de o companie
din Targu Mures, iar pentru celelalte tipuri ce nu pot fi reciclate inca in Romania (tuburi fluorescente, becuri economice) au fost efectuate exporturi catre o fabrica autorizata din Germania.
In total, au fost reciclate prin cele doua solutii peste 40 tone, urmand ca in perioada urmatoare sa fie organizate noi transporturi in vederea asigurarii reciclarii in conditii de siguranta, si cu respectarea obligatiilor legale
privind cotele de reutilizare a materiei reciclate.
In acest an Recolamp si-a propus, de asemenea, sa extinda in paralel si infrastructura de colectare destinata publicului larg, “Colturile Verzi”. Aceste platforme care asigura preluarea deseurilor electrice si electronice, inclusiv a surselor de iluminat, au fost lansate in cadrul campaniei “Ziua Verde 2008” si au fost amplasate in zone de trafic
intens, in special in retele de retail, partenere ale campaniei.
Mai mult, in 2009, companiile din Romania sunt invitate sa sprijine sloganul “Recicleaza! Acum ai cum!” demarand programe interne si amenajand propriile puncte de colectare pe care sa le puna la dispozitia angajatilor. Si in acest fel, agentii economici pot face dovada faptului ca actioneaza responsabil, sprijina actiunile de protectie a mediului impiedicand abandonarea deseurilor poluante, isi incurajeaza angajatii sa devina responsabili si sa participe activ in cadrul acestui proiect. Toti partenerii Recolamp si “Ziua Verde” vor deveni prin demersurile lor “green company”.
miercuri, 15 iulie 2009
Populismul si prostia bântuie România
pentru capsunarii repatriati, 1.000 de kilometri de autostrada, salariul minim de 1.000 de lei
, 1.000 de noi crese si 1.000 de gradinite, 500.000 de case
cu 500 de euro metrul patrat, cea de-a treisprezecea pensie, români care sa zboare în cosmos. Celelalte partide fac eforturi disperate pentru a-l ajunge din urma. Dar aceste minciuni nu dor. Votarea însa, în unanimitate, în Parlament, a celei mai mari cresteri, din toate timpurile, a salariilor unor bugetari, cu 50%, lacrimile Ecaterinei Andronescu, votul ministrului Adomnitei “pentru” si declaratiile ulterioare “împotriva”, lipsa din Parlament a ministrului de finante si a premierului Tariceanu, care aveau datoria sa tempereze elanul populist si demagogic ajuns în faza de a face legi, votul “pentru” al PNL si declaratia presedintelui Basescu care afirma ca va promulga legea fara nici un dubiu, toate acestea arata un populism ajuns în pragul dementei, de o desavârsita iresponsabilitate. Adoptarea legii, în conditiile în care absolut toti parlamentarii stiau ca nu poate fi aplicata, e proba maxima de populism de pâna acum. Aplicarea ei ar arunca în aer economia
României si ar încalca tratatul de aderare la Uniunea Europeana. Coautorii prostiei la care au subscris Parlamentul în întregime, Guvernul si Presedintia sunt si liderii de sindicat. Aceasta enormitate politica si economica ar trebui tratata cu un enorm hohot de râs, care sa acopere criza economica mondiala din fundal, cea mai mare de la al Doilea Razboi Mondial încoace. Când vezi însa ca dorinta politicienilor de a ajunge la guvernare e mai puternica decât ratiunea si logica sau interesul României, îti trece si pofta de râs.
România se va confrunta cu un val generalizat de scumpiri
În plus, accizele, care vor fi calculate anul viitor la un curs mult mai mare, vor aduce alte scumpiri. Combustibilii, energia
electrică sau taxa de poluare vor scoate mai mulţi bani din buzunarele românilor.
Un leu mai slab înseamnă mâncare mai scumpă, avertizează producătorii de alimente. Pâinea, laptele sau zahărul vor cunoaşte majorări de preţuri de până la 30%.
Cauza - importurile de materie primă sunt mai scumpe
, iar tarifele utilităţilor şi transportului
s-au majorat.
Nici începutul anului viitor nu pare a fi mai bun. În 2009, accizele vor fi calculate la un curs de 3,73 lei
, curs afişat de Banca
Centrală Europeană.
Benzina va costa mai mult anul viitor cu 13 bani, în timp ce preţul motorinei va creşte cu 11 bani. Pachetul de ţigări va costa şi el mai mult cu 10%.
Nu în ultimul rând, cei care vor dori să înmatriculeze o maşină vor plăti mai mult pentru că taxa de poluare va fi calculată la acelaşi curs de 3,73 lei.
Leul slab umflă preţul mâncării
România va trebui să facă faţă anul viitor unui val generalizat de scumpiri. Motivul? Calcularea accizelor aplicate combustibililor, energiei electrice, ţigărilor, cafelei sau băuturilor alcoolice la un curs al leului mai prost decât anul trecut. Astfel, accizele exprimate în euro vor lua în considerare un curs de 3,7364 lei/euro, faţă de 3,3565 lei/euro la cât au fost calculate anul acesta.
Deşi diferenţa dintre cele două cursuri este de 11,2%, scumpirea va fi mai mare de 13%, pentru că TVA-ul se va adăuga preţului accizat. Combustibilii mai scumpi vor duce la creşterea “în cascadă” a produselor, de la nivel de producător până pe rafturile magazinelor, din pricina ponderii importante a acestei materii prime
atât în procesul de fabricaţie, cât şi în transport
. De exemplu, dacă în cazul cărnii de porc combustibilii reprezintă doar 2%-3% din costul de producţie, în cazul laptelui este de 10% iar la pâine şi la zahăr acesta urcă până la 15%-20%, conform datelor furnizate de Federaţia Patronală Română din Industria Alimentară, Romalimenta.
La creşterea preţului combustibililor se va adăuga însă şi curentul electric mai scump, acciza pentru consumatorii casnici urmând să crească de la 0,68 euro pe Mw/h la 0,84 euro pe Mw/h, la care se va adăuga evident şi cursul cu 11% mai slab decât în 2008. Printre produsele accizate în euro se numără şi cele de lux, cum ar fi blănurile, iahturile, armele, bijuteriile şi diamantele.
Majorări în perioada următoare
Aceste scumpiri vor avea loc anul viitor, când firmele vor plăti accizele la noul curs. România este însă şi acum în faţa unei scumpiri generale, de la mâncare la produsele electronice, din cauza căderii leului în faţa monedei europene. La sfârşitul săptămânii trecute BNR a anunţat un curs oficial de 3,8720 lei/euro, fiind cea mai proastă cotaţie a leului din ultimii trei ani şi zece luni.
“Ca să fim cât mai clari, orice cădere a leului se simte imediat în buzunarele cumpărătorilor. Fiecare cent pierdut de leu în faţa euro
înseamnă un cent în plus la preţ. Acest lucru se datorează faptului că atunci când vine vorba despre mâncare noi ne bazăm mai ales pe importuri, care sunt plătite în euro. Problema nu este că leul este acum aproape de 4 lei
pe euro; ci că dacă ajunge la 4,2, de exemplu, probabil că preţurile vor fi calculate la 4,5 lei/euro, pentru că producătorii şi importatorii nu ştiu la ce să se aştepte”, a declarat pentru Gândul Sorin Minea, preşedintele Romalimenta.
Re-prezentanţii producătorilor de produse de panificaţie au anunţat deja că un curs atât de slab, de până la patru lei pe euro, la care se adaugă scumpirea transportului şi a utilităţilor, ar putea scumpi pâinea cu până la 30%. Căderea recentă a leului nu va creşte preţurile peste noapte, însă acel moment nu este nici el departe.
Minea estimează că sfârşitul lui octombrie va aduce scumpiri pe linie la produsele alimentare
. “În mod normal se face tot posibilul pentru a acoperi aceste variaţii de curs, însă dacă este un curs slab când se fac stocurile nu avem ce face, se vor scumpi toate produsele”, explică el.
Exportatorii zâmbesc, însă cu jumătate de gură
Cei care au de câştigat din suferinţa leului sunt exportatorii, care vor fi plătiţi în euro la cursuri mult mai avantajoase. Nici ei însă nu se bucură prea mult.
“Zâmbesc exportatorii însă e un zâmbet pe termen scurt, noi am vrea să zâmbim pe termen lung. Căderea leului i-ar putea determina pe unii exportatori să se angajeze să livreze cât mai mult acum. O revenire a leului însă aproape că i-ar scoate din afacere pentru că vor produce la un curs mare şi vor fi plătiţi la un curs mai mic”, ne-a declarat Mihai Ionescu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR) şi copreşedinte al Consiliului de Export al României.
Agentiile imobiliare mici se afla in pragul falimentului
Criza financiara a paralizat piata imobiliara romaneasca. Firmele mici de tranzactii imobiliare au trei optiuni: sa suspende activitatea, sa dea faliment sau sa caute un partener mai puternic.
Grigore Pupazan, patronul unei agentii imobiliare din Iasi, a ramas doar cu sase angajati dintr-un total de 22, cati avea in primele luni ale anului. "La inceputul anului si chiar in vara a mers binisor, dar acum tranzactiile sunt din ce in ce mai putine. Am ajuns sa lucram la 25% din capacitate. Daca anul trecut realizam 4-5 tranzactii pe luna, acum daca facem 2-3 tranzactii, in conditiile in care chetuielile cu publicitatea au crescut", a precizat Pupazan. In vestul tarii, agentiile imobiliare au trebuit sa se reorienteze in tranzactii cu imobiliare derulate in Ungaria.
Ca sa poata rezista crizei, patronii agentiilor imobiliare au fost nevoiti fie sa reduca din personal, fie sa diversifice portofoliul de servicii oferite clientilor.
Camelia Pascui, administratorul unei agentii de real-estate din Oradea, spune ca "a renuntat definitiv la afacerile imobiliare in orasul unde functioneaza firma
, pentru ca piata a cazut foarte mult si deruleaza doar tranzactii in Ungaria". Nici la Giurgiu agentiile imobiliare nu o duc prea bine, pe piata ramanand functionale doar doua agentii din sase, cate erau anul trecut, in conditiile in care, desi preturile locuintelor au scazut, tranzactii nu se mai fac aproape deloc. Reprezentantii companiilor imobiliare estimeaza ca perioada de criza va dura cel putin sase luni, perioada in care mii de agentii vor trage obloanele.
In Bucuresti, tranzactiile au scazut cu 40%
In perioada aprilie-august, numeroase agentii imobiliare din Bucuresti, in special cele mici, au fost nevoite sa inchida portile definitiv. "Acum nu mai e suficienta doar promovarea. Firmele care vor sa supravietuiasca trebuie sa ofere clientilor servicii complementare gratuite: consultanta, succesiuni, intabulari etc. Vremurile s-au schimbat din mers, supravietuiesc profesionistii si cei care au capacitatea sa se adapteze noilor conditii. Alt aspect interesant in aceasta perioada este faptul ca meseria de agent imobiliar nu mai e o atractie mare, nu se gasesc usor persoane calificate care sa lucreze. Intr-o luna, pentru un anunt de angajare, de exemplu, s-a tinut un singur interviu. Este, intr-adevar, o perioada mai deosebita si din cauza zvonurilor vehiculate prin media, au mai fost, dar nu la asemenea nivel", a declarat Bogdan Martin, manager la Evergreen Imobiliare.
In acelasi timp, reprezentantii agentiilor imobiliare recunosc ca o buna perioada de timp au fost practicate de dezvoltatorii imobiliari preturi nerealiste, mult prea mari, intermediarii au folosit anunturi
si preturi capcana. "Au fost practici neserioase pe piata de profil, insa acum lucrurile se schimba, profesionistii sigur vor trece de criza actuala onorabil. Criza prezenta se manifesta pregnant pe segmentul locuintelor vechi, insa pentru zonele centrale si proprietatile generoase este cerere suficienta. Firma noastra nu a facut concedieri, din contra, cauta personal calificat", a precizat Catalin Militaru, manager la aceeasi firma de imobiliare.
Marian Micu, director la Casa Voastra, agentie imobiliara care activeaza pe piata de zece ani, este de parere ca agentiile imobiliare care nu sunt in capabile sa-si extinda portofoliul de servicii vor trebui sa-si suspende activitatile. "Este foarte posibil ca preturile sa mai scada, insa e foarte putin probabil pentru rezidentiale noi. Daca pentru o locuinta din zona 1 (Iancului, Vatra Luminoasa etc.) in februarie pretul ajunsese la 2.200 euro
pe metrul patrat, acum e undeva pe la 1.800 euro/mp. Pe zonele centrale poate au fost mici scaderi, dar nu importante. Din august, exista un interes mai mare de tranzactionare din partea clientilor, explicabil prin introducerea, din octombrie, a noilor norme de creditare BNR. Fata de anul trecut, tranzactiile au inregistrat o scadere cu 30–40%."
Agentiile mici fac o tranzactie la 4 luni
Pe piata din Romania sunt circa 10.000 de agentii imobiliare, dintre care 2.000 in Bucuresti. Potrivit estimarilor Asociatiei Romane a Agentiilor Imobiliare (ARAI), circa 80% din aceste firme au 1–2 salariati, iar in conditii normale realizau, in medie, o tranzactie la doua luni. "Acum cand situatia de pe piata e mai complicata, numarul de tranzactii a scazut considerabil si au ajuns, de exemplu, in situatia sa faca o tranzactie la 4 luni. E evident ca nu pot rezista in asemenea conditii. E clar, multe agentii isi vor suspenda activitatea. La fel de posibil este ca o mare parte din firme sa dispara daca criza manifestata pe domeniul imobiliar va mai dura. Sunt indicii care arata ca aceasta criza ar putea dura cel putin 6 luni", a declarat Radu Zilisteanu, purtator de cuvant ARAI.
Modificari vor aparea in perioada urmatoare si pe piata fortei de munca, daca tinem seama ca in Romania exista circa 30.000 de agentii imobiliare. Multi dintre acestia vor trebui sa se reprofileze, sa caute alte locuri de munca, mai ales daca firmele de real-estate care vor ramane pe piata vor trece la reorganizari si eficientizare a activitatilor.
"Pentru o companie imobiliara mica, fara clienti de portofoliu, este foarte greu sa supravietuiasca intr-o piata tot mai competitiva, in care clientii mari sunt precauti, exigenti si selectivi, pentru ca isi doresc maxima siguranta atunci cand fac o investitie. Companiile mari au constientizat inainte de aceasta criza ca cheia succesului consta in a oferi servicii complete si a detine departamente conexe (de consultanta financiara, juridica), pentru ca investitorii sa nu mai fie nevoiti sa apeleze la surse exterioare companiilor imobiliare", considera reprezentantii Eurometropola Estate.
Cateva mii de firme care desfasoara activitati in domeniul imobiliar vor fi nevoite, in perioada urmatoare, sa-si suspende activitatea, fie sa-si declare insolventa sau sa se regrupeze pentru a putea rezista in actualele conditii ale crizei financiare mondiale. Multe din agentiile imobiliare vor disparea de pe piata din cauza profitului scazut, dar si a lipsei de lichiditati a investitorilor. Cele mai multe sanse la faliment il au companiile imobiliare locale care nu au sprijin extern si care nu au si alt domeniu de activitate decat tranzactiile imobiliare.
Incepand din februarie-martie, tranzactiile imobiliare au stagnat, iar preturile la apartamente, in special pe zona periferica, au scazut cu 10-20%. Reprezentantii marilor companii de imobiliare care activeaza pe piata romaneasca recunosc faptul ca criza economica de pe plan mondial are efecte asupra pietei de real-estate din Romania, insa adauga ca zvonurile vehiculate privind scaderea preturilor determina de asemenea un efect de asteptare din partea eventualilor cumparatori care spera la vremuri mai bune.
Firmele se regrupeaza
Ioan Andrei Botis, director in cadrul NAI Property Partners, apreciaza ca piata imobiliara din Romania este afectata de criza economica internationala, dar nu in mod direct si nu in aceeasi masura ca in alte tari, sistemul bancar romanesc bazandu-se pe o capitalizare solida.
"Cele mai multe sanse la faliment o au companiile imobiliare locale care nu au sprjin extern si care nu au si alt domeniu de activitate decat tranzactiile imobiliare. Multe din agentiile imobiliare vor disparea de pe piata datorita profitului scazut dar si lipsei de lichiditati a investitorilor. Orice este posibil, insa piata imobiliara din Romania este mult prea imatura ca sa se fi ajuns la saturatie", afirma Botis.
Jucatorii de pe piata imobiliara sunt in asteptare si spera ca luna octombrie sa fie semnul unei oarecare redresari, iar tranzactiile sa fie reluate, chiar daca nu la un nivel egal cu cel din anii trecuti.
"Acum a sosit vremea profesionistilor pe piata de real-estate. Pentru firmele mici de imobiliare exista posibilitatea regruparii in cadrul unor agentii mai puternice. Chiar daca vor exista scaderi pe piata si este sigur ca vor fi unele corectii la preturi, ramane suficient loc de crestere. Este o criza, dar trebuie sa ne gandim ca exista o anumita ciclicitate, mai apar si stagnari, si scaderi (si la noi nu sunt deloc dramatice ca in alte tari), nu trebuie sa ne gandim tot timpul numai la cresteri. E un moment dificil, dar si un moment prielnic pentru cernerea pietei. Cine a dezvoltat proiecte bine gandite, bine proportionate, are sanse mari sa ramana pe piata", a declarat analistul imobiliar Liviu Ureche.
La Iasi, raman pe piata 5% din agentii
"Din 300 de agentii imobiliare care activau in Iasi, acum daca mai sunt 150. In curand, vor ramane maximum 15-20 de agentii daca situatia continua ca in prezent. Tranzactiile sunt pe o panta descrescatoare, se lucreaza la o capacitate de 15-20%. Daca anul trecut realizam 4-5 tranzactii pe luna, acum se realizeaza maximum 2-3, in conditiile in care se face publicitate foarte multa. Vor rezista doar cei care sunt profesionisti si stiu cum sa-si diversifice portofoliul de servicii", a declarat Grigore Pupazan, managerul societatii de imobiliare Accent Company.
In vestul tarii, majoritatea agentiilor imobiliare s-au reorientat spre tranzactii facute cu terenuri si case in Ungaria. Camelia Pascui, administratorul firmei Camvelia, spune ca "agentii imobiliari din Timisoara, Satu-Mare, Arad fac acum tranzactii imobiliare in Ungaria si unde romanii prefera sa-si achizitioneze o casa
locuibila, la 20 km de granita, la un pret de 15.000 euro pentru doua camere, cu utilitati, inclusiv gaze". In Giurgiu, dupa cum relateaza Nicu Dumitrica, director general la Eurosudest, "preturile au luat-o la vale si cu toate astea nici macar cereri nu sunt".
Dumitrica considera ca situatia se datoreaza preturilor nerealiste practicate pana in prezent: "In Giurgiu, preturile apartamentelor nu aveau legatura cu puterea de cumparare a populatiei. Acum mai sunt una sau doua agentii imobiliare cu activitate, comparativ cu sase care functionau in trecut. Daca in perioadele bune se vindeau 3-5 apartamente pe luna, acum se vand
un apartament-doua la o luna jumatate. Criza care se resimte acum va dura cel putin o jumatate de an".
» Dezvoltatorii fac discounturi
Radu Zilisteanu, analist imobiliar, afirma ca numarul tranzactiilor a scazut pe segmentul apartamentelor vechi, dar si la rezidentialele noi. "Dezvoltatorii fac discounturi in ultima perioada, ceea ce indica un semn de criza. Pe segmentul de apartamente vechi, cel putin in Bucuresti, pentru zonele periferice, preturile au scazut cu 10–20%. De exemplu, daca in Bucuresti se faceau 80.000-100.000 tranzactii pe an, acum, sa zicem, se realizeaza 30.000.
E dificil sa anticipam ce se va intampla in perioada urmatoare, insa cu siguranta piata isi va gasi un fagas. Cei care lucrau in imobiliare anticipau o reasezare a preturilor care crescusera oarecum necontrolat, insa eventuale scaderi de pret erau asteptate in 2–3 ani, nu acum. Criza financiara internationala a grabit lucrurile. E posibil sa apara falimente, e o nesiguranta a pietei internationale, e posibil sa se schimbe multe lucruri. E greu de spus ce se va intampla, dar toate semnele indica o durata a crizei de circa 6 luni", a precizat Zilisteanu.
Ajutoare de stat pentru Antenele lui Felix
SC "Antena 1" SA membra a imperiului media al lui Voiculescu a obtinut ajutoare de la stat pe baza de angajamente nerespectate. SC "Antena 1" SA a primit ajutorul pe baza confuziei ca detine licentele de functionare ale televiziunii, fapt neadevarat. In urma cu sase ani, Societatea "Antena 1" SA a obtinut esalonarea datoriilor restante la plata la bugetul de stat al Romaniei, datorii in suma totala
de 52,3 miliarde de lei. Datoriile reprezentau obligatii catre bugetul de stat ale companiei, membra a trustului "Intact", care-si facuse pana atunci un obicei din a critica, de pe pozitia contribuabilului corect, esalonarile acordate marilor datornici la buget.
Potrivit legislatiei in vigoare la acea data (OUG 40/2002), SC "Antena 1" a intrunit, pe langa esalonare, punctajul pentru scutirea totala a majorarilor de intarziere, fiind absolvita de la plata a nu mai putin de 37,8 miliarde de lei
. Scutirea a reprezentat, potrivit legii, ajutor de stat, care a fost luat in calcul, ulterior, cand SC Antena 1 SA a primit, din nou, esalonari si scutiri ale datoriilor. "Filantropul" a fost, de aceasta data, o alta institutie a statului, Centrul National al Cinematografiei (CNC), careia SC "Antena 1" SA uitase sa-i plateasca taxa legala de 3% din pretul minutelor de publicitate vandute. Altfel spus, SC "Antena 1" SA taxase, ani de-a randul, agentii economici care au cumparat publicitate, folosindu-se de acesti bani fara a-i mai varsa, in conditiile legii, adevaratului beneficiar. Cand somatiile de plata au devenit vehemente si SC "Antena 1" nu a mai putut plati cu taraita, datoriile ajunsesera la aproape 20 de miliarde de lei vechi. Cum si din aceasta suma se puteau sterge niscaiva miliarde, opt la numar, majorari si penalitati, SC "Antena 1" a apelat din nou la ajutorul de stat. Astfel, la data de 26 martie 2004, Centrul National al Cinematografiei a notificat Consiliului Concurentei cererea de ajutor de stat in favoarea SC "Antena1" SA, solicitand ca acesta sa aiba caracter de "dezvoltare regionala".
Dezvoltare pe banii statului
Potrivit notificarii, SC "Antena 1" SA anunta ca va folosi ajutoarele de stat primite pentru a se dota cu o serie de echipamente digitale, in valoare de peste 126 de miliarde de lei, din care aproape 46 de miliarde fiind ajutorul de stat primit, cumulat, de la Ministerul Finantelor si Centrul National al Cinematografiei. Potrivit actelor Consiliului Concurentei, echipamentele urmau a fi folosite pentru studiourile centrale din Bucuresti, precum si pentru studiourile teritoriale mai importante. Echipamentele inlocuite urmau sa fie repartizate celorlalte studiouri teritoriale si pentru deschiderea altora noi.
Aprobarea acestei masuri, urma sa duca, potrivit cererii de ajutor de stat, la dezvoltare regionala prin deschiderea de noi statii locale, care sa se adreseze strict comunitatilor respective, prin stiri locale, informatii economice, utilitare si sportive din respectivele orase, (...) oferte si informatii privind piata locala a fortei de munca etc. "Investitiile pe care intentioneaza sa le realizeze SC Antena 1 SA, conform planului de afaceri anterior mentionat, vor conduce la promovarea principiului diversitatii culturale si lingvistice", se arata in cererea de ajutor de stat.
S.C. Antena 1 S.A. s-a angajat, practic, "sa detina, in nume propriu, un numar de 30-32 licente locale de televiziune, ceea ce ar insemna ca in prima
jumatate a anului 2006, din punct de vedere operational/ in functiune, actuala retea Antena 1 se va putea dezvolta pana la circa 32 statii locale de televiziune".
Tacere la Antena
Sorin Oancea, vicepresedintele SC "TV Antena 1" SA nu a raspuns cererii noastre scrise de a ne comunica daca SC "Antena 1" SA si-a respectat promisiunea din cererea de ajutor de stat. E drept, avea o pozitie ingrata: SC "TV Antena 1" SA, unde este vicepresedinte, nu a deschis statiile, dar nici nu promisese sa o faca, in timp ce SC "Antena 1" SA a promis ca o va face, desi nu era proprietarul
licentelor.
Smecheria Consiliului Concurentei
Ca urmare a argumentelor de mai sus, Consiliul Concurentei, al carui presedinte era, la acea data, controversatul Mihai Berinde (foto), a aprobat ajutorul
de stat pentru dezvoltare regionala, conditionandu-l doar de cumpararea echipamentelor prevazute in planul de afaceri.
Din neglijenta sau mai degraba din smecherie, Consiliul nu a conditionat expres acordarea ajutorului de deschiderea numarului de posturi locale promis, fapt ce putea justifica, poate, un ajutor de stat "pentru dezvoltare regionala". Surse din cadrul Consiliului ne-au confirmat ca Berinde era indreptatit si putea conditiona acordarea ajutorului de respectarea angajamentului de a creste numarul de statii locale operationale.
Cum nu a facut-o, SC "Antena 1" SA si-a adus bine-mersi echipamentele cu ajutor de stat, iar dezvoltarea la 32 de statii locale de televiziune a ramas doar pe hartie. Mai mult, nu doar ca postul de televiziune nu s-a extins la 32 de statii, de la 23, cate avea la data acordarii ajutorului, ba chiar a regresat. Potrivit paginii de Internet a televiziunii, Antena 1 are in prezent numai 18 statii locale, inregistrand, din acest punct de vedere, o "dezvoltare regionala" negativa.
Manevrele magicienilor de la Intact
SC "Antena 1" SA nu si-a respectat angajamentul pentru ca nici nu o putea face. Desi purta acelasi nume cu al televiziunii, SC "Antena 1" SA nu detine si nici nu a detinut acele licente locale in nume propriu, asa cum afirma in documentele oficiale.
Licentele apartineau, potrivit datelor Consiliului National al Audiovizualului, unei alte firme din imperiul media Voiculescu, SC "Corporatia pentru Cultura si Arta Intact" SA, cu totul alta firma
decat SC "Antena 1" SA.
In aceasta situatie, SC "Antena 1" SA a primit ajutorul de stat prezentand informatii incorecte sau inexacte, ceea ce poate duce la declararea ilegalitatii ajutorului de stat. "Consiliul Concurentei ar putea deschide o investigatie, iar in cazul in care se constata ca ajutorul de stat a fost acordat pe baza de informatii incorecte sau inexacte, acesta poate fi declarat ca ilegal. Caz in care firma va fi amendata si se va trece la recuperarea ajutorului ilegal", ne-au declarat surse din Consiliu.
Investigatia se poate dovedi deosebit de sinuoasa, data fiind incrucisarea numelor firmelor, in cadrul trustului "Intact", efectuata in 2005. Atunci SC "Antena 1" SA s-a redenumit SC "Intact Production" SA, iar SC "Corporatia pentru Cultura si Arta Intact" SA, viceversa, in SC "TV Antena 1" SA. Potrivit datelor de la Registrul Comertului, SC TV Antena 1 SA (fosta "Corporatia pentru Cultura si Arta Intact" SA) are ca obiect de activitate principal "difuzarea programelor de televiziune", este proprietarul licentelor de emisie si are deschise sucursale sau puncte de lucru in orasele unde sunt deschise posturi locale. SC "Intact Production SRL" (fosta SC "Antena 1" SA), firma care a obtinut ajutorul de stat pentru investitii care sa aiba ca rezultat dezvoltarea regionala prin extinderea retelei de statii locale, are ca obiect de activitate principal "activitati de productie cinematografica, video si de programe de televiziune".
Fara monitorizare
Gheorghe Oprescu, presedintele Consiliului Concurentei, ne-a confirmat ca nimeni nu a monitorizat daca SC "Antena 1" SA si-a respectat promisiunea din notificare, deoarece aceasta nu a fost trecuta in decizia Consiliului ca o conditie a ajutorului.
Gheorghe Oprescu a refuzat sa comenteze aspectele de mai sus, desi s-a aratat surprins de diferenta dintre TV Antena 1 si SC Antena 1. Pozitia Centrului National al Cinematografiei este oarecum similara. "Am urmarit in principal recuperarea creantei", ne-a declarat Marioara Gurau, directorul economic al CNC.
Potrivit legii, CNC este institutia datoare sa ceara Consiliului Concurentei o investigatie asupra legalitatii ajutorului de stat. Potrivit legii (151/1998), privind dezvoltarea regionala in Romania, obiectivul de baza al politicii de dezvoltare regionala in Romania era, la acea data, diminuarea dezechilibrelor regionale existente, prin stimularea dezvoltarii echilibrate, prin recuperarea accelerata a intarzierilor in dezvoltarea zonelor defavorizate ca urmare a unor conditii istorice, geografice, economice, sociale, politice si preintampinarea producerii de noi dezechilibre".
Traian Băsescu acuză CSM că vrea să blocheze activitatea ANI
Potrivit sursei citate, Băsescu a luat act de declaraţiile preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, Lidia Bărbulescu, cu privire la intenţia de a solicita CCR declararea ca neconstituţionale a textelor de lege referitoare la caracterul public al declaraţiilor de avere şi de interese ale judecătorilor şi procurorilor.
Şeful statului precizează că potrivit ultimului Raport al Comisiei Europene privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare "Consiliul Superior al Magistraturii trebuie să întreprindă demersuri în vederea unei mai mari transparenţe şi eficienţe a sistemului judiciar, precum şi în vederea îmbunătăţirii propriei răspunderi".
"Ţinând cont
de aceste recomandări, preşedintele Traian Băsescu constată cu regret că, în ciuda lipsei de progrese consistente înregistrate de CSM în mandatul doamnei Bărbulescu, în raport cu nevoile reale ale României, CSM este interesat mai degrabă de modul în care să blocheze activitatea Agenţiei Naţionale de Integritate în controlul averilor magistraţilor, decât să pună în aplicare recomandările Comisiei Europene", se precizează în comunicat.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a venit, astăzi, cu noi precizări privind sesizarea Avocatului Poporului privind neconstituţionalitatea în cazul declaraţiilor de avere şi interese.
După ce presa a scris despre intenţia CSM de a pune la secret declaraţiile de avere şi de interese, Consiliul a venit cu noi precizări. "Declaraţiile de avere sunt şi vor rămâne publice. CSM nu contestă conţinutul lor, ci doar caracterul public al datelor personale. Plenul a solicitat Avocatului Poporului să constate că, pe aceeaşi problemă, s-a mai pronunţat o dată
printr-o decizie de neconstituţionalitate", a declarat pentru NewIn, Cecilia Morariu, purtătorul de cuvânt al instituţiei.
Potrivit CSM, datele personale se referă la adresele magistraţilor care trebuie completate în declaraţiile de avere şi de interese. "Unor magistraţi li s-au spart domiciliile şi în acest caz nu se poate vorbi de protecţie a persoanelor", a completat Morariu.
Curtea Constituţională anunţă că declaraţiile preşedintelui CSM, Lidia Bărbulescu, făcute pe marginea neconstituţionalităţii Legii ANI, provoacă o confuzie publică şi se referă la o sesizare inexistentă, pentru că Avocatul Poporului nu a înaintat CCR nicio asemenea sesizare.
Tăriceanu: Nu ne permitem să majorăm salariile. Dacă o facem, majorăm şi taxele
. În acest sens, Guvernul a depus o contestaţie la Curtea Constituţională privind legea majorării salariilor profesorilor. "Nu putem accepta astfel de măsuri electorale cu caracter populist, care vor duce România într-o criză financiară majoră", a declarat Tăriceanu.
Acesta e explicat că, în urma crizei financiare
globale, trebuie să fim prudenţi în plus
, pentru că "România nu este o ţară izolată". Tăriceanu a menţionat că vor fi creşteri consistente de salarii, "în măsura în care ne permitem", dar prin majorări salariale de 50% toată performanţa economică a României, din ultimii zece ani, se va duce de râpă.
"Eu nu sunt dispus să îmi dau girul pentru o astfel de situaţie. Nu vrem ca România să se întoarcă în criza ce a caracterizat anii '90. Prefer ca eu şi Partidul Naţional Liberal să suportăm aceste costuri politice, dar nu vreau să fiu responsabil pentru o cădere economică. Nu putem să guvernăm în mod iresponsabil", a declarat Tăriceanu.
Premierul acuză PSD şi PD-L că sunt iresponsabile pentru iniţiativele pe care le promovează. "Am ajunge în genunchi dacă aceste măsuri sunt puse în aplicaţie. Am ajunge la măsuri extreme, de a majora taxele, şi nu cred că românilor le va place acest lucru. Nu ne dorim ca românii să aibă bani, dar să ajungă să dea şi 1.000 de lei
pentru o pâine", a declarat Tăriceanu, spunând în încheiere că nu doreşte ca "acumulările din ultimii ani să fie irosite de o inflaţie galopantă".
Scandalos: Vilele, conturile, maşinile demnitarilor - băgate la secret
Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Lidia Bărbulescu, i-a cerut săptămâna trecută Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituţională a României (CCR) asupra faptului că un articol din Legea nr. 115 din 1996 privind declararea şi controlul averilor a fost deja declarat neconstituţional încă din 16 aprilie 2008, dar a supravieţuit în Legea Agenţiei Naţionale de Integritate, aflată în vigoare. Este vorba exact de articolul care impunea completarea şi publicarea declaraţiilor de avere. Potrivit legii, un articol declarat neconstituţional devine nul de drept după 45 de zile dacă în acest răstimp nu e adus în concordanţă cu Legea fundamentală. Prin urmare, obligativitatea completării şi publicării declaraţiilor de avere prevăzută de Legea nr.
115 a devenit nulă de drept de la 1 iunie, dar încă este în vigoare în baza Legii ANI.
Verdictul de neconstituţionalitate din 16 aprilie a fost dat după ce grupul PD-L din Camera
Deputaţilor a sesizat CCR că prevederea din Legea nr. 115 potrivit căreia averile nejustificate ale demnitarilor pot fi confiscate încalcă Legea fundamentală. Democrat-liberalii au argumentat atunci că doar averile obţinute ilicit pot fi confiscate potrivit Constituţiei, nu şi cele pentru care nu există acte justificative. Curtea a admis acest argument, a constatat că articolul cu pricina este neconstituţional, dar a extins controlul şi asupra altor articole, aflate în strânsă legătură, în opinia Curţii, cu cel atacat. De exemplu, s-a considerat, pe bună dreptate, ca fiind neconstituţională şi procedura tehnică ce trebuia urmată după pronunţarea verdictelor de confiscare a averii.
Însă, în mod curios, judecătorii constituţionali au examinat şi au declarat ca fiind neconstituţional şi articolul 3 din lege, dar fără să explice legătura sa directă cu setul de prevederi privind confiscarea averilor. Iată ce spunea articolul 3: „Declaraţia de avere se face în scris, pe propria răspundere, potrivit modelului prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta lege. Datele solicitate în declaraţia de avere constituie informaţii cu caracter public şi derogă de la prevederile legale privind confidenţialitatea datelor cu caracter special“. Cu alte cuvinte, nu doar publicarea declaraţiilor de avere este neconstituţională, ci însăşi completarea formularelor impuse de lege.
Lidia Bărbulescu a declarat pentru Cotidianul că a sesizat Avocatul Poporului la solicitarea unui magistrat, care a constatat că există două prevederi legale contradictorii: Legea Agenţiei Naţionale de Integritate, care prevede completarea şi publicarea declaraţiilor de avere pe site-urile de Internet ale instituţiilor, şi decizia CCR, potrivit căreia aceste declaraţii nu sunt publice şi nici măcar nu trebuie completate.
„Noi am decis să cerem Avocatului Poporului să sesizeze CCR pentru că, deşi judecătorii constituţionalişti au declarat neconstituţional acel articol din legea privind declararea şi controlul averilor, el se regăseşte în aceeaşi formă în Legea ANI. Abrogarea sau modificarea textului declarat neconstituţional nu se poate face decât prin-tr-o nouă sesizare a CCR, pentru că acesta a fost introdus în altă lege“, a explicat Lidia Bărbulescu pentru Cotidianul. Ea a completat că decizia CCR în acest caz este previzibilă întrucât „Curtea nu se poate dezice de deciziile anterioare“, or, CCR s-a pronunţat deja în acest caz. În opinia preşedintelui CSM, pe viitor, accesul presei sau al cetăţenilor la declaraţiile de avere sau de interese se va putea face doar la cerere, în virtutea Legii privind liberul acces la informaţii de interes public.
Vosganian: "Guvernul are bani să dubleze salariile pentru toţi bugetarii"
Ministrul Economiei
şi Finanţelor, Varujan Vosganian, a declarat că este de acord cu cerinţele sindicatelor, dar nu este adeptul grevelor.
"Salariile din România sunt departe de salariile din Germania, Austria, Franţa sau Marea Britanie şi tocmai de acest motiv, noi socotim că nu prin greve se apropie de nivelele de salarizare de cele ale ţărilor din UE, am stimulat foarte mult economiile
, investiţiile şi creşterea economică în aceşti doi ani".
Prognoza meteo pentru marţi, 7 octombrie
În Bucureşti, vremea se va încălzi uşor. Cerul va fi temporar noros, iar vântul va sufla slab până la moderat. Temperatura maximă va fi de 20-21 de grade, iar cea minimă de 8-9 grade. Presiunea atmosferică va creşte uşor.
La munte vremea se va încălzi uşor. Cerul va prezenta unele înnorări şi, îndeosebi ziua, local va ploua slab. Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificări în zona înaltă. Pe văi şi în depresiuni, dimineaţa şi noaptea, vor fi condiţii de ceaţă.
Tăriceanu:PNL îşi asumă costurile pentru decizia de a nu majora cu 50% salariile profesorilor
"Am o responsabilitate pe care înţeleg să o duc până la capăt şi chiar dacă vor fi costuri politice vă declar foarte simplu şi direct că prefer ca PNL şi eu personal să suportăm aceste costuri. Nu cred că putem să acceptăm lipsa de responsabilitate", a spus Tăriceanu. El a adăugat că măsurile "electorale şi politicianiste" promovate de PSD şi PD-L nu pot fi acceptate deoarece generează o criză majoră, creşterea salariilor nefăcând" decât să ducă economia
în impas, s-o îngenuncheze".
"Nu sunt dispus să patronez şi să-mi dau girul către o astfel de situaţie", a adăugat premierul.
Tăriceanu a explicat că mărirea salariilor nu ar putea fi susţinută decât dacă s-ar mări taxele şi impozitele şi a atras atenţia că acumulările din ultimii ani riscă să fie "năruite" de o revenire galopantă a inflaţiei. "Nu suntem scamatori să scoatem din pălărie iepuraşul care aduce astfel de câştiguri mirifice", a comentat el.
Premierul a menţionat că, în situaţia în care CCR nu va admite contestaţia Guvernului, există "o serie de variante în analiză"."Eu vă spun că voi depune toate eforturile pentru ca astfel de decizii să nu poată fi puse în practică, cel puţin atâta vreme cât am responsabilitatea conducerii acestui Guvern al României", a mai spus el.
Cât priveşte o eventuală demisie ca soluţie la actuala situaţie creată de cererile de măriri de salarii, Tăriceanu a precizat că "nu depune armele". "Nu sunt genul care să depună armele. Să ştiţi că ştiu să mă lupt cum probabil nu credeţi", a declarat premierul.
Tăriceanu a adăugat că nu se pune problema demisiei vreunui ministru şi nici a sancţionării deputaţilor liberali care au votat legea de majorare cu 50% a salariilor profesorilor, dar a admis că "există o deficienţă evidentă" şi o "lipsă de coordonare a acţiunii" între grupul parlamentar al PNL şi Guvern.
Premierul Tăriceanu a anunţat sâmbătă că Executivul va contesta la CCR Legea privind majorarea salariilor cadrelor didactice cu 50% şi că i-a trimis preşedintelui Traian Băsescu o scrisoare prin care îl informează că actul normativ încalcă prevederile constituţionale. El a acuzat sâmbătă PD-L şi PSD de "iresponsabilitate crasă" pentru iniţiativa de a majora salariile profesorilor cu 50%, considerând în schimb că parlamentarii PNL au votat pentru actul normativ din cauza "stării emoţionale" care s-a creat în Parlament din cauza celorlalte partide.
Ca reacţie la această decizie, preşedintele PD-L Cluj, Daniel Buda, a cerut sâmbătă, prin intermediul unui comunicat de presă demisia Cabinetului Tăriceanu şi a premierului, pentru că blochează intrarea în vigoare a Legii care măreşte salariile profesorilor cu peste 50%. Şi liderul PSD, Mircea Geoană, a criticat decizia Executivului. El a declarat duminică, la Rast, judeţul Dolj, că dublarea salariilor profesorilor nu are cum să creeze un deficit bugetar, aşa cum afirmă reprezentanţii Guvernului, creşterea fiind de doar 0,17% din PIB. De asemenea, prim-vicepreşedintele PD-L Theodor Stolojan a cerut duminică demisia ministrului finanţelor, Varujan Vosganian, şi celui al învăţământului, Cristian Adomniţei şi a acuzat că guvernarea este făcută de un premier "incompetent", "condus din umbră şi şantajat de un politician "pueril", Mircea Geoană.
Euro se apropie de 4 RON
După ora 11, moneda unică europeană se tranzacţiona cu peste 3,98 lei pe piaţa interbancară, în condiţiile în care, cu o oră în urmă, era cotată la 3,95 lei.
Moneda naţională s-a depreciat până la minimul ultimilor tei ani şi nouă luni după ce investorii au ridicat steagul roşu în ceea ce priveşte riscurile cu care se confruntă statele emergente, implicit şi România, în contextul crizei globale. Astfel, toate monedele din regiune au scăzut puternic în raport cu euro, iar cap de afiş a fost leul românesc.
Dealerii spun că vânzările de lei au fost masive iar volumele transferate importante. În acest context, Banca Naţională a calculat un curs de referinţă de 3,8720 de lei pentru un euro, cel mai ridicat nivel din ianuarie 2005. Analiştii se aşteaptă ca trendul să continue şi nu exclud o intervenţie a Băncii Centrale.
"Eu cred că BNR are nevoie de mai multe informaţii şi nu se aruncă doar aşa că a trecut un anumit prag rotund, însă becul roşu cred că s-a aprins şi cred că în următoarele zile vom vedea şi o intervenţie", consideră analistul economic Radu Limpede
În ultima săptămână moneda naţională a pierdut peste 4,3% în faţa celei europene.
În topul scăderilor din regiune urmează forintul maghiar care s-a depreciat cu 2,8% şi zlotul polonez cu 1,8%. De cealaltă parte, dolarul american se îndreaptă spre cea mai bună săptămână din ultimii 16 ani pe fondul unei cereri în creştere pe toate pieţele internaţionele. Moneda americană valorează astăzi la cursul BNR 2,7912 lei.
PSD: Băsescu face campanie pentru PDL în Spania
Potrivit lui Corlăţean, congresul diasporei româneşti de lângă Madrid este organizat „de către o asociaţie de buzunar“, condusă de PDL-istul Daniel Ţecu. „Cerem preşedintelui să respecte statutul de şef al statului şi să nu intre în campania
electorală a PDL“, a spus Corlăţean. El a precizat că la eveniment va participa, pe lângă Băsescu, şi candidatul PDL pentru Camera
Deputaţilor în colegiul Europa de Vest.
Maghiarii vor pe limba lor
Marko Bela a afirmat ca isi doreste si un statut egal al limbilor maghiara si romana in anumite unitati administrativ-teritoriale, alaturi de proiecte ce vizeaza Legea minoritatilor si probleme legate de convietuirea etnica. El a precizat ca aceste masuri nu s-ar aplica in toata tara. "Si in Transilvania putem sa facem diferentieri, dupa parerea mea, ca si aici sunt zone unde nu avem maghiari sau avem foarte putini", a spus liderul UDMR, potrivit Mediafax. Intrebat daca aceste zone sunt cele din afara judetelor Harghita, Covasna si Mures, care reprezinta Secuimea, Marko Bela a apreciat ca judete precum Clujul sau Bihorul nu pot fi considerate "diaspora". Totodata, el a cerut Consiliului National al Secuimii sa ii trimita cat mai repede documentele referitoare la reorganizarea Tinutului Secuiesc, deoarece juristii UDMR contesta unele argumente in favoarea acestei masuri. El a reafirmat insa ca nu este de acord cu organizarea unui plebiscit pe tema in aceeasi data cu alegerile parlamentare. "Nici in 2007 nu am fost de acord sa se organizeze un referendum in ziua alegerilor pentru Parlamentul European si s-a vazut ca am avut dreptate", a precizat Marko Bela, referindu-se la prezenta scazuta la urne din urma cu un an.
PD-L, maşina de spălat traseişti politici pentru Parlament
Aradul, păstorit de finul preşedintelui, Gheorghe Falcă, l-a racolat de câteva luni pe senatorul PRM Aurel Ardelean. Mutarea a fost criticată de consilierul Cătălin Avramescu pe când acesta se numără printre candidaţii PD-L din Prahova. Între timp Avramescu i-a părăsit pe democrat-liberali, Ardelean a rămas.
PD-L Olt a dat publicităţii o listă iniţială de propuneri care include trei foşti pesedişti - Daniel Bărbulescu, Florin Paraschiva şi Ştefan Pârlea, un peremist - Valeriu Matei şi chiar un primar PSD în funcţie, Nicolae Stan, edilul comunei Coloneşti.
La Mureş situaţia este şi mai gravă – jumătate din listă este practic o colecţie de politicieni cu stagii la PSD, PNŢCD sau PNL. Este vorba, pentru Senat, de consilierul judeţean Mihai Poruţiu, fost PNŢCD, fost PNL, şi de senatorul Mihail Antonie, fost PNL. Cursa pentru Camera Deputaţilor îi are la start pe consilierul local Doru Oprişan, venit şi el via
PNŢCD şi PNL, fostul primar din Iernut, Vasile Cornea, şi Ovidiu Vasu, ambii plecaţi din PSD, Eugen Crişan, ex-PNŢCD, Teodor Giurgea, fost PUNR şi membru până recent al PNL.
Şi listele de la Iaşi cuprind trei politicieni care au schimbat taberele. Dacă fostul lider al PRM Paşcani Leonard Rusu este de câţiva ani în PD-L, fostul prefect PNL de Iaşi Nicuşor Păduraru şi fostul şef PSD al Consiliului Judeţean Lucian Flaişer au fost ”achiziţionaţi” în anul electoral 2008. Flaişer şi Rusu vor candida
la Senat în judeţ, iar fostul prefect este luat în calcul într-un colegiu pentru Camera
Deputaţilor de pe raza municipiului Iaşi.
PD-L a renunţat la Mitică Dragomir, nu şi la nepotul lui
La Botoşani, organizaţia PD-L a anunţat că pe listele partidului va intra omul de afaceri Paul Ionescu, nepotul lui Dumitru Dragomir, care a mai încercat să intre în Parlament în 2004, tot la Botoşani, dar pe listele PRM. Pe listele pentru Camera Deputaţilor se mai află, tot într-un colegiu din municipiul Botoşani, şi actualul deputat Catalin Obuf Buhăianu, trecut de la PSD la PD-L.
În judeţul învecinat, Suceava, fostul lider judetean al PSD, Mihai Vitcu, s-a înscris în PD-L cu puţin timp înainte de anunţarea listelor, el urmând să candideze pentru Senatul României în colegiul Fălticeni. Gheorghe Ştefan, preşedintele PD-L Neamţ, se mândreşte şi el cu o achiziţie recentă de la PSD, Iulian Şugaru, care va candida pentru Camera Deputaţilor în zona Roman.
La Giurgiu, pentru Camera Deputaţilor va candida Victor Boiangiu, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Giurgiu din partea PSD şi membru recent al PD-L, iar la Senat fostul peremist Dan Mocănescu, liderul filialei, deputatul Valentin Iliescu, schimbând şi el de-a lungul carierei câteva partide politice.
luni, 6 aprilie 2009
Olandez tăiat în stradă
Soţia olandezului a reţinut numărul maşinii agresorului, acesta fiind identificat şi ridicat de poliţişti de la domiciliu.
Consoarta victimei, originară din România, a declarat că agresorul a coborât dintr-o Dacie la un stop, a deschis portiera maşinii lor şi a băgat cuţitul în abdomenul soţului. Olandezul a fost lăsat într-o baltă de sânge.
Poliţiştii i-au întocmit şoferului agresiv dosar penal , iar acesta riscă să ajungă la închisoare pentru agresiune.
DN1, blocat din cauza unui accident rutier
Traficul a fost blocat deoarece elicopterul a aterizat chiar pe DN1, lângă locul accidentului. Şoferul şi pasagerul din dreapta au fost transportaţi de urgenţă la Spitalul Floreasca, din Capitală. Ceilalţi trei pasageri din spate au suferit răni uşoare.
Un milion de români înscrişi la fonduri private de pensii vor avea contul gol
precum Volksbank, Piraeus, Oracle, RATB, Distrigaz Sud, Spitalul Universitar de Urgenţă Valoarea medie a contribuţiei la fondurile private de pensii obligatorii este de 7,5 euro/participant Deşi miniştrii Muncii şi Finanţelor au dat ieri asigurări că sistemul de colectare a contribuţiilor pentru fondurile private de pensii obligatorii este foarte bine pus la punct, 961.000 de angajaţi vor avea contul gol în prima lună de colectare. Ministrul Muncii, Paul Păcuraru, a explicat „anomalia” prin faptul că majoritatea acestora nu au înregistrat venituri şi deci nici cei 2% din salariul brut, cât este contribuţia la pensiile private obligatorii, nu aveau de unde să se adune. Preşedinta Casei Naţionale de Pensii are însă o altă variantă, bazată pe date certe. Din cei 961.000 de angajaţi cu contul gol, doar 100.000 au înregistrat venituri zero sau foarte mici. Restul sunt salariaţi ai unor companii ai căror administratori nu au depus declaraţiile la Casa Naţională de Pensii. Aceste declaraţii, în cazul sistemului de colectare de la noi, sunt chiar mai importante decât banii. Asta deoarece mecanismul este următorul: angajatorul depune în numele angajaţilor contribuţiile pentru pensiile publice şi private la Trezorerie. Cât a depus fiecare angajator ştiu funcţionarii ANAF. Aceştia nu ştiu însă şi cât revine fiecărui angajat. De aceea, în paralel cu trimiterea banilor
, angajatorii trebuie să depună la Casa Naţională de Pensii şi nişte declaraţii în care precizează care este venitul fiecărui salariat şi ce parte revine acestuia din suma vărsată în Trezorerie. Dacă nu are declaraţiile, Casa Naţională de Pensii nu ştie cum să împartă banii. Deocamdată, cu cei aproape 1 milion de români cu conturi goale, contribuţiile la fondurile private de pensii obligatorii se ridică la 88,19 milioane de lei. Aceşti bani se vor împărţi în conturile a 3.194.961 de salariaţi, revenind, în medie, 7,5 euro/participant. Potrivit preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Sistemului Pensiilor Private, în 2008 vor fi colectate contribuţii de 250-300 de milioane de euro, iar în 2009 acestea vor ajunge la 600 – 700 de milioane de euro.
Un sfert dintre elevii de clasa a VIII-a nu au promovat teza la română
nota 5.
Notele de la tezele cu subiect unic de limba şi literatura română le scad elevilor media de admitere la liceu. La clasa a VII-a au fost prezenţi aproximativ 13.000 de elevi din Bucureşti, dintre care 25% nu au promovat teza, luând note sub 5. Majoritatea elevilor au luat note de 5, 6 şi 7, iar 2.500, note de 8 şi 9. Situaţia este aceeaşi şi pentru elevii de clasa a VIII-a. Dintre cei 13.200 de şcolari prezenţi, doar 600 au luat note de 10, iar majoritatea, note între 5 şi 7.
În schimb, la tezele cu subiect unic de la geografie şi istorie, cei mai mulţi elevi de clasa a VIII-a care învaţă în Capitală au luat note de 9 şi 10.
Majoritatea au ales să fie testaţi la geografie. Astfel, aproximativ 60% dintre cei 8.700 de elevi au luat note de 9 şi 10 şi doar 400 au luat note de 5. La istorie, dintre cei 5.000 de elevi prezenţi la testare, jumătate au luat notele cele mai mari, iar 200 au luat note de 5.
“Este clar că limba şi literatura română este mai complexă, mai dificilă. Elevii au cel puţin patru ore pe săptămână, faţă de istorie şi geografie, unde sunt doar două ore. Plus
că la română elevii trebuie să aibă cunoştinţe acumulate din anii trecuţi, altfel nu pot urca, de exemplu, la etajul trei, dacă nu au trecut pe la unu şi doi”, explică pentru ziarul Cotidianul Marian Banu, inspector în cadrul Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti (ISMB).
Spre deosebire de limba şi literatura română, la teza cu subiect unic de la istorie sau geografie, elevii pot învăţa punctual. “Subiectele au fost echilibrate. Dar aceste rezultate ne confirmă ceea ce şi în anii trecuţi s-a întâmplat. Cele mai mari note se iau la istorie şi geografie, apoi la limba română, iar cele mai mici la matematică”, spune inspectorul Marian Banu.
Media de la tezele cu subiect unic şi media de absolvire a claselor V-VIII reprezintă media de admitere pe baza căreia elevii se pot înscrie la licee sau la şcoli de arte şi meserii.
Moaştele Sfinţilor Constantin şi Elena, la Patriarhie
Sfânta Liturghie, pentru sărbătoarea de mâine, va fi oficiată de un sobor de arhierei, preoţi şi diaconi, începând cu ora 9.30, pe un podium amenajat lângă Patriarhia din Bucureşti.
"Deşi în prezent se desfăşoară lucrări la Catedrala Patriarhală, pentru a nu întrerupe şirul slujirii hramului, s-a luat decizia săvârşirii slujbelor în acest an aniversar - 350 ani de la sfinţirea bisericii catedrală - în vecinătatea sfântului locaş", se arată într-un comunicat al Patriarhiei Române.
Tot miercuri, după 17.30, moaştele sfinţilor vor fi duse în procesiune şi reaşezate în paraclisul patriarhal Sfântul Spiridon Nou, unde vor rămâne până la încheierea lucrărilor de consolidare, renovare şi restaurare de la Catedrala Patriarhală.
Sfântul Constantin a fost, pentru creştinii crunt prigoniţi vreme de două secole, o binecuvântare din partea lui Dumnezeu. Datorită împăratului Constantin şi a mamei sale, Elena, creştinismul intră într-o perioadă de maximă înflorire, numită de cercetători "Epoca de aur", în care oameni sfinţi şi minţi luminate, cum ar fi Sfântul Ioan Gură de Aur, Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Grigorie Teologul şi mulţi, mulţi alţii vor expune în operele lor doctrina şi spiritul creştin autentic.
Tot mai mulţi cercetători sunt de părere că deciziile împăratului, favorabile creştinismului, s-au datorat mai ales mamei sale, împărăteasa Elena, care, cu mână de fier şi credinţă tare, s-a aflat în permanenţă în umbra unicului său fiu, Constantin.
Flavia Iulia Helena s-a născut în provincia Bitinia, ca fiică a unui hangiu. Ea s-a căsătorit în anul 270 (pe când avea 16 ani) cu generalul roman Constanţiu Chlorus, iar în anul 272 l-a născut pe unicul său fiu, pe Constantin, în localitatea Naissus (în Serbia de astăzi).
Continuă gâlceava la Polizu pentru Moaştele Sf. Ioan Rusu
cu care se aleg de-a lungul vieţii caută sprijin în Biserică. Numai că noi nu am susţinut niciodată libera iniţiativă a unor feţe bisericeşti care în disperare de cauză de a-şi atrage cât mai mulţi credincioşi au transformat spovedania într-o discuţie prietenească pe messenger ori de a profita de disperarea unor oameni pentru a-şi satisface vanităţi proprii. Nu suntem de acord nici cu cei care, din diverse motive şi mânaţi probabil de orgolii personale, iau măsuri discriminatorii şi privează credincioşii de posibilitatea de a se ruga într-o anumită biserică doar pentru că respectiva clădire este găzduită pe terenul unei unităţi spitaliceşti, de exemplu. Este vorba despre cazul de la biserica din incinta curţii spitalului Polizu, care până în duminica Învierii a avut un sistem de filtrare a credincioşilor după bunul plac al directorului Katsiaounas Georgios. Din discuţia avută zilele trecute cu părintele Florin Nicolae Gheorghe, am înţeles că directorul spitalului este destul de deranjat de prezenţa unei feţe bisericeşti în preajma pacienţilor. Pe de altă parte, s-ar părea că între cele două capete există un război, atâta vreme cât preotul se plânge de faptul că şefii spitalului nu au donat nici măcar un leu pentru ridicarea acestei biserici. În consecinţă, directorul spitalului nu-şi poate asuma succesul acestei biserici, deşi medicul
Katsiaounas Georgios nu pierde nici un prilej să spună că biserica este sub jurisdicţia spitalului.
Numai că părintele Nicolae spune că nimeni nu ar trebui să se opună dorinţei oricărui credincios de a se ruga la raclele Sfintelor Moaşte ale lui Ioan Rusu, ce sunt găzduite în această biserică ce are hramul "Acoperământul Maicii Domnului şi Sf. Ioan Rusul".
Dosarul accidentului aviatic de la Baloteşti a dispărut
, înainte ca procurorii să se pronunţe asupra cauzelor care au dus la catastrofa aviatică.
Parchetul General a anunţat CSM-ul că dosarul tragediei de la Baloteşti este de negăsit. Au fost luate la puricat, vreme de 3 luni, arhivele Parchetelor Tribunalului şi Curţii de Apel Bucureşti, dar şi cele ale Parchetului Curţii Supreme.
Verificările au dus la concluzia că dosarul accidentului aviatic nu a fost soluţionat de niciunul din aceste parchete. Cât despre dosarul în sine, acesta s-a evaporat din arhivele celor trei unităţi de Parchet care au preluat pe rând frâiele investigaţiei.
În luna martie a acestui an, în arhiva Parchetului Curţii de Apel Bucureşti nu s-a mai găsit nici măcar o planşă fotografică sau o schiţă de la locul accidentului. Cutia neagră a aeronavei a fost decriptată, însă concluziile investigaţiei nu s-au regăsit decât în ancheta Inspectoratului Aviaţiei Civile Române.
Aeronava Airbus 310, botezată "Muntenia", s-a prăbuşit la 31 martie 1995 lângă comuna ilfoveană Baloteşti, la nici trei minute de la decolare. În accident şi-au pierdut viaţa toţi membrii echipajului, cei 49 de pasageri, majoritatea belgieni, inclusiv consulul Ambasadei Belgiei la Bucureşti, dar şi funcţionari ai Comisiei Europene. Aeronava, fabricată în 1987, aparţinea Companiei
TAROM şi efectua zboruri regulate Bucureşti - Bruxelles.
Din cea mai mare catastrofă aviatică petrecută în România au mai rămas trei declaraţii de martor, rapoartele medico-legale ale celor 61 de victime, câteva procese verbale şi adresele prin care Parchetele îşi pretindeau unul altuia întâietatea în anchetă.
Cinci români implicaţi într-o reţea de fraudare cu carduri în SUA
Nouă mandate de arestare au fost puse în aplicare în Los Angeles, a anunţat la Bucureşti, procurorul general adjunct al Departamentului de Justiţie al SUA, Marck R. Filip, după o întâlnire cu procurorul general Laura Codruţa Koveşi.
Procuratura California derulează o anchetă cu privire la activitatea unui grup de crimă organizată, care a comis mai multe infraţiuni de furt de identitate, fraudă şi infracţiuni informatice, se arată într-un comunicat al Parchetului de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Potrivit acestuia, procurorii români i-au pus sub acuzare, pe 15 mai, pe Sorin Alin Panait, Ştefan Sorin Ilinca, Marian Ciulean, Irinel Nicuşor Stancu şi Petru Bogdan Belbiţă pentru constituire de grup organizat, falsificare de instrumente de plată electronică, efectuarea de operaţiuni frauduloase cu instrumente de plate electronică şi acces neautorizat.
Oficialul american a mai afirmat că acţiunea comună a procurorilor români şi americani a început în martie. Marck R. Filip a declarat că din România au fost trimise în Statele Unite datele personale ale mai multor persoane acuzate că au folosit spamul pentru a obţine informaţii depre cetăţeni americani. Românii le scriau acestora că reprezintă bănci şi le cereau datele personale, pentru ca apoi să le cloneze cardurile şi să retragă bani
de la ATM.
"După analizarea etimologiei numelor, aceştia nu par sa fie români", a declarat oficialul american despre cetăţenii reţinuţi, luni, în SUA. Marck R. Filip a mai afirmat că săptămâna trecută, DIICOT a primit o cerere de comisie rogatorie pentru efectuarea unor perchezitii.
Prejudiciul cauzat prin aceste fapte depăşeşte un milion de dolari, iar numărul păgubiţilor se ridică la câteva mii de persoane, au declarat oficialii români şi americani.
Procurorii DIICOT au percheziţionat şapte locaţii din Bucureşti, Craiova, Caracal şi Buzău.