Electrocasnicele si electronicele de vile si case noi, o piata in plin avant indiferent de cursul valutar

Indiferent de evolutia in ansamblu a pietei romanesti de produse electronice si electrocasnice din ultimii ani, un segment a inregistrat an de an cresteri sustinute.
Clientii tipici ai produselor premium, mai putin sensibili la factori precum inflatia, cursul de schimb leu-dolar si implicit pretul produsului, cumpara tot mai mult, iar volumele de vanzari incep sa conteze in afacerile importatorilor.
Daca in urma cu ceva timp marci importante de electrocasnice, precum Miele, AEG sau Liebherr nu se prea gaseau prin magazinele de electronice din Romania, lucrurile s-ar putea schimba in urmatoarea perioada.
Prezenti pe piata romaneasca de la jumatate anilor '90, suedezii de la Electrolux au lansat in urma cu cateva saptamani prima lor gama completa de produse electrocasnice AEG, aceasta fiind marca premium din cadrul grupului suedez.
Miscarea a fost dictata, spune Carmen Georgescu, director de marketing la Electrolux Romania, de cresterea interesului pe piata romaneasca pentru produsele din categoria superioara.
"Sunt atatea noi vile aflate in constructie in Romania. Acestia sunt clientii pentru marcile premium, cum este cazul AEG", precizeaza Georgescu.
Grupul american Whirlpool a realizat la randul sau o premiera, prin aducerea pe piata romaneasca a unei game complete de produse incorporabile (cuptoare traditionale, cuptoare cu microunde, hote, plite si masini de spalat vase).
"Produsele incorporabile incep sa fie tot mai cautate, care sunt interesati nu doar de functionalitatea produsului ci si de modul cum acesta se incadreaza in bucatarie, iar pentru acest lucru sunt dispusi sa plateasca suplimentar", explica Lucian Ghitescu, product manager Whirlpool Romania pentru gama de produse incorporabile.


Doar frigiderul nu e incorporabil
Ceilalti jucatori de pe piata romaneasca de electrocasnice nuanteaza ideea. "Orice vila nou construita este echipata cu produse electronice si electrocasnice din categoria premium. Poate cea mai reprezentativa categorie de produse premium este reprezentata de produsele incorporabile", este de parere Eugen Paturan, director de tara pentru Romania al producatorului italian Merloni Elettrodomestici, care detine marcile Ariston si Indesit.
El spune ca daca atunci cand vine vorba de cuptoare si aragazuri romanii cu bani aleg un produs incorporabil, in cazul combinelor frigorifice sau al masinilor de spalat sunt preferate asa numitele produse freestanding - cele obisnuite, care se gasesc aproape in bucataria oricarei familii din Romania.
"Cred ca pentru unii dintre oamenii cu bani este o chestiune de imagine sa aiba o combina frigorifica de dimensiuni importante si care sa se vada, sa nu fie incorporata in mobilier, cum este cazul aragazurilor. Din acest punct de vedere se poate face o similitudine cu piata auto", este de parere Paturan.
Parerea este combatuta de reprezentantii retelelor de magazine care vand produse electronice si electrocasnice. "Este clar ca masina este pentru majoritatea romanilor cu bani, fie ei antreprenori sau manageri sau pur si simplu oameni cu bani. In timp ce frigiderul sau masina de spalat nu vor fi niciodata probleme de prestigiu pentru aceiasi romani, deci aici achizitia va fi dictata de pragmatism si de necesitate, deci mai putin de aspiratie", sustine Marius Ghenea, director general al retelei de magazine Flanco.
El crede ca singura zona unde automobilul vine aproape de electronice/electrocasnice ca si perceptie este zona produselor high-end de tipul ecranelor cu plasma sau cu cristale lichide (LCD).
"Desi, din nou, nu e o comparatie foarte buna, pentru ca un ecran cu plasma de diagonala mare si al unui brand de prestigiu poate intr-adevar costa la fel de mult cat o masina, dar in timp ce cu masina poti merge peste tot si devine o emblema a utilizatorului, ecranul cu plasma ramane acasa in living, adica numai pentru familie, prieteni si apropiati", adauga Ghenea.


Cat de mult este 5 la suta
Chiar si asa, fie ca este vorba de frigidere, aragazuri, televizoare cu plasma sau orice alt produs ce poate fi incadrat in categoria premium, vanzarile pe piata romaneasca sunt in crestere. In aceste conditii, cred jucatorii din domeniu, ponderea produselor premium in totalul celor 1,5 milioane de produse electronice si electrocasnice ce se vand anual pe piata locala a ajuns la peste 5%.
"In perioadele in care piata are o crestere importanta, cum a fost cazul anul trecut, ca urmare a exploziei sistemelor de rate, ponderea marcilor premium este mai mica, deoarece cresterea este data de sgmentele de jos ale pietei. Insa anul acesta cred ca ponderea va creste, ca urmare a evolutiei modeste a pietei din primele luni", sustine Paturan.
Produsele premium mai au insa un inconvenient pentru importatori si comercianti.
"Produsele de acest gen au nevoie de o sustinere mai puternica atat inainte de vanzare cat si dupa vanzare (asteptarile clientilor fiind corelate cu numele de marca si bineinteles cu pretul platit). Din acest motiv, in lipsa unor cantitati mari de produse care ar putea fi vandute, piata din Romania este uneori exceptata de marii producatori din distributia marcilor lor de lux sau in orice caz, nu se fac eforturi semnificative pentru promovarea acestora, chiar daca ele sunt disponibile la vanzare pentru Romania", adauga Ghenea.


Mai e mult pana in Polonia
Nu este de mirare astfel ca Romania este mult in urma statelor din Europa de Vest, sau chiar al vecinilor precum Ungaria sau Cehia.
"Daca analizam piata de profil din Occident, vom observa ca produsele din segmentul mediu sunt cele mai bine vandute. In Romania, in lipsa paturii medii a societatii, si datorita unui volum de vanzari relativ mic raportat la numarul populatiei, vom observa ca majoritatea produselor din domeniul electronic si electrocasnic se incadreaza in categoria low", spune Dan Ostahie, director general al retelei de magazine Altex.
"Exista si o piata de branduri premium, in special in zonele urbane din tara. Produse din categoria premium, la fel ca si produsele din gama low, au cunoscut o crestere semnificativa relationata la piata in ultimii ani, mai ales in 2003. Tendinta pietei ne indreapta catre produse din categoria medie, dar acest lucru nu este realizabil atata timp cat salariile romanilor si PIB-ul raman la un nivel foarte scazut fata de vecinii nostri din Vest. In Romania, la nivel national, vorbim de 20% dotare a populatiei cu electronice si electrocasnice, iar in Polonia sau Ungaria, procentul este in jur de 40%. Nivelul salarial si lipsa unei infrastructuri solide se numara printre motivele principale ale acestei diferente", adauga Ostahie.

Mersul pe sarma al scaderii dobanzilor in lei

Economia romaneasca si principalii sai administratori - guvernul si BNR - exerseaza mersul pe sarma. Obiective care ajung sa se bata cap in cap, echilibre fragile, inselatoare, iar in profunzime nisipurile miscatoare ale unei economii nerestructurate la care instrumentele de politica macroeconomica nu reusesc sa ajunga.


Dobanda, atat nominala cat si reala, este foarte ridicata in Romania, nici o indoiala. BNR s-a hotarat in cele din urma sa dea semnalul unui inceput de scadere, la un anumit interval dupa mesaje insistente din partea guvernului.


Numai ca scaderea dobanzii, cel putin de la un punct incolo, nu se arata compatibila cu obiective precum temperarea cresterii creditului sau reducerea deficitului de cont curent.


"Inca nu mergem pe o linie dreapta de scadere a dobanzilor, ca tendinta ireversibila. BNR incearca, testeaza limitele unei astfel de relaxari, sa vada pana unde tine. La prima miscare s-a vazut ca nu au fost efecte negative, asa incat s-a mers mai departe. Procesul nu este insa consolidat, mai sunt multe laturi negative in economie - deficit de cont curent in expansiune, arierate, un sistem de compensari intre firme care ocoleste sistemul bancar. In plus, restructurarile facute inca nu si-au produs efectele.


Asa incat trebuie mentinut un echilibru intre mai multe componente ale ecuatiei, ceea ce nu este deloc usor", a comentat pentru Ziarul Financiar Misu Negritoiu, director general adjunct al ING Bank.


Majoritatea analistilor estimeaza pentru luna viitoare o extindere a pasului de scadere a dobanzii pana la un punct procentual, ceea ce inseamna ca dobanda de interventie urmeaza sa coboare la 19% in august.


Prognoza ING pentru septembrie este de 18-18,5%.


Ca de obicei, dobanzile la titlurile de stat au coborat primele. Randamentul maxim acceptat de Ministerul Finantelor la sase luni a pierdut 0,84 puncte procentuale, pana la 16,95%. La scadenta de un an, randamentul mediu a alunecat sub 17%, in timp ce rata maxima acceptata a fost de 17,11%.


Guvernul si BNR s-au angajat prin acordul recent incheiat cu Fondul Monetar International sa incetineasca viteza de crestere a creditului de la 49% in 2003 la 35% in 2004, in termeni reali.


In perioada 31 mai 2003 - 31 mai 2004, creditul neguvernamental a crescut cu 39,7%. Desi incetinirea din perioada aprilie-mai a fost evidenta, relaxarea dobanzilor va da un nou suflu creditarii, punand sub semnul intrebarii tinta angajata.


Teoretic, o politica de dobanda mai relaxata poate complica eventuala necesitate de preintampinare a aparitiei unor presiuni inflationiste. Iar aici revine discutia asupra relevantei unui trend aparent solid de scadere a inflatiei intr-o economie precum cea a Romaniei. Luand in calcul doar scaderea inflatiei, pana la mai putin de 9% calculata decembrie la decembrie, analistii apreciaza ca ar fi loc de reducere a dobanzii de interventie a BNR cu 3 pana la 4 puncte procentuale pana la sfarsitul anului.


Numai ca pe langa inflatie mai sunt si alte variabile in joc.


Deficitul de cont curent trebuie sa scada la 5,25% din PIB pana la sfarsitul anului, fata de 5,8% la sfarsitul anului trecut. Ieftinirea creditului nu poate insa decat sa ingreuneze atingerea unui asemenea obiectiv, atat timp cat este greu de crezut ca economia s-a dezmortit suficient in ultima perioada pentru a reactiona la cresterea exploziva a cererii de consum (8,1% in primul trimestru), astfel incat sa reziste presiunii importurilor.


Cat despre discutata incompatabilitate dintre un ritm ridicat de crestere economica (6,1% in primul trimestru) si un proces de dezinflatie, experti din BNR sustin ca aceasta problema nu se pune atat timp cat inflatia medie nu scade sub 10%, distorsiunile induse in economie fiind destul de mari.


La prima vedere, destule argumente care pledeaza pentru prudenta in scaderea dobanzii. Numai ca aceasta chiar este foarte ridicata. Investitorii pe leu obtin castiguri in termeni reali in jur de 10%, ceea ce devine un adevarat magnet pentru intrari de capital mai mult sau mai putin speculative. Iar perspectiva incheierii si a ultimelor etape ale liberalizarii contului de capital, in principal a depozitelor in lei pentru nerezidenti risca sa prinda Romania cu dobanzi periculos de atractive pentru capitalul strain.