Bugete duble pentru PD si PNL

Desi europenele au avut o miza mai mica decat alegerile de acum trei ani, liberalii si democratii au cheltuit separat sensibil mai mult decat Alianta D.A..



Instalarea la putere, fie in administratia centrala, fie doar pe plan local, incepe sa se vada in bugetele de campanie ale partidelor. Datele centralizate recent de Curtea de Conturi arata ca, din cele 6,4 milioane cheltuite de principalele partide in campania incheiata recent pentru europarlamentare, PNL si PLD au scos din vistierii mai bine de jumatate.

Desi miza celor 35 de fotolii de parlamentari europeni a fost mult mai mica, PNL si PD au investit in aceasta campanie dublul sumei cheltuite in 2004 pentru alegerile generale. Liberalii si democratii au aruncat in cursa euroalegerilor 1.734.350 si respectiv 1.697.080 de euro, in timp ce, in urma cu trei ani, reuniti in Alianta D.A., isi promovau potentialii senatori si deputati cu 1.198.680 de euro.

Investitiile celor doua partide inainte de 25 noiembrie (3,4 milioane de euro) le depasesc chiar si pe cele cumulate pentru parlamentare si prezidentiale din 2004 atat ale Aliantei D.A. si ale lui Traian Basescu (3,1 milioane de euro), cat si ale PSD+PUR si ale lui Adrian Nastase (3 milioane de euro). La start, democratii estimau costuri totale de 600.000-700.000 de euro, iar liberalii de un milion, din care 500.000 de euro pentru publicitate in mass-media.

Mai putine afise pentru PD decat pentru Basescu

Aflat la guvernare constant din decembrie 2004, PNL tine, de altfel, capul de afis in topul sumelor investite in campanie, cu toate ca sponsorizarile declarate (330.000 de euro) nu reprezinta mai mult de 20% din cheltuieli. In clasamentul celor mai largi la punga, liberalii sunt secundati de democrati, care nu au tiparit insa pentru propriii candidati la europarlamentare nici jumatate din afisele pe care le-au facut in mai pentru „suspendatul” Traian Basescu. Daca presedintele suspendat era sustinut de democrati prin 467.729 de afise, imaginea europarlamentarilor PD a fost scoasa in strada prin doar 189.344 de postere electorale.

Daca partidele aflate la putere nu s-au bazat prea mult pe donatii, rapoartele de la Curtea de Conturi indica faptul ca PSD nu si-a pierdut sponsorii. Social-democratii au declarat cea mai mare suma ca provenind din donatii, aproape 570.000 de euro, cotizatiile acoperind doar 300.000 de euro din banii de campanie. In schimb, PLD, cu donatii declarate de doar 13.000 de euro, sustine ca si-ar fi adunat din fonduri proprii mai bine de 200.000 de euro, aproape cat PSD. Liberal-democratii isi estimeaza costurile de campanie la aproape 300.000 de euro.

Campanie cu „aplauzatori” si maturi

PSD si-a investit fondurile mai ales in publicitate, contractand 96 dintre ziarele locale, UDMR a platit 5.000 de „aplauzatori” si tot atatea curatatoare de parbrize, PC a tiparit 139.000 de ziare, PRM a comandat 100 de CD-uri personalizate, PD a inclus in raportul predat Curtii de Conturi 1.200 de maturi si un cos de rufe oval, iar PNL a omis sa-si declare publicitatea pe panouri out-door, instalate la vedere in fiecare mare oras.

Cele mai multe dintre partidele mari au ramas insa cu datorii dupa campanie, o buna parte dintre plati urmand sa se faca in lunile urmatoare. Astfel, PD ramane dator cu 700.000 de euro, PSD cu 300.000, iar PNL cu 800.000.

VOICULESCU SI BECALI

Generosii de sub pragul de 5%

Intre partidele mici, PC-ul lui Dan Voiculescu si PNG-CD-ul lui Gigi Becali au fost cele mai largi la punga, cu cheltuieli de 581.680 de euro si, respectiv, 493.098 de euro. In schimb, jucatorii mai mici, dar mai precauti in alegeri, au ramas chiar cu bani, desi sume infime, de pe urma scrutinului.

Printre cei care nu si-au depasit veniturile se numara candidatul independent Laszlo Tökes si PIN, care au ramas chiar cu cate 1 euro in vistierii. PIN a facut de altfel performanta incheierii unei campanii care a costat doar 3.000 de euro, in conditiile in care liderul sau, Cozmin Gusa, anuntase un nivel maxim al costurilor electorale de 100.000 de euro.

REFERENDUM

Fonduri trecute sub tacere

Sumele investite in campania pentru referendumul din 25 noiembrie raman o necunoscuta. In lipsa unor prevederi legale, eventual prevazute intr-o ordonanta de urgenta a guvernului, asa cum s-a intamplat inainte de referendumul din 19 mai, partidele nu au depus la Curtea de Conturi niciun raport referitor la campania pentru uninominal. In aceasta campanie nu s-au implicat insa toate partidele, ci doar PD, PLD si presedintele Traian Basescu.

Dupa inchiderea urnelor, seful statului le multumea liderilor PD pentru sustinerea in proportie de 90% campaniei sale. O parte din costuri i-a revenit insa lui Basescu, care s-a deplasat la mitinguri si conferinte de presa in tara si a comandat tiparirea a aproximativ 4 milioane de scrisori pentru alegatori. Potrivit presedintelui, scrisorile electorale ar fi fost platite cu banii care i-au ramas din campania din mai: 236.730 de euro.