Taxa auto devine serial în justiţie

Premierul Călin Popescu Tăriceanu este acuzat că a introdus taxa auto
pentru a-i avantaja pe producătorii şi importatorii de maşini noi, el însuşi deţinând o astfel de firmă
. Fiindcă procesele împotriva statului încep să curgă, voci din piaţă cer ca banii să fie imputaţi demnitarilor care au semnat actul normativ.

Ilie Iluna din Arad a devenit peste noapte celebru, după ce a obţinut câştig de cauză în procesul intentat Administraţiei Finanţelor Publice (AFP) a municipiului Arad în cazul taxei de primă înmatriculare plătite pentru un autoturism aflat în proprietatea firmei sale, Măgura Impex. Instanţa a decis că s-a încălcat legislaţia comunitară, care are prioritate în faţa celei naţionale. „S-a constatat că diferenţa de aplicare
a taxei introduce un regim fiscal discriminatoriu pentru autovehiculele aduse din Comunitatea Europeană pentru a fi înmatriculate în România, în situaţia în care acestea au fost deja înmatriculate în ţara de provenienţă, în timp
ce pentru autovehiculele înmatriculate deja în România taxa nu se mai percepe cu ocazia vânzării ulterioare“, a declarat pentru Capital judecătorul Laura Lazăr, purtător de cuvânt al Tribunalului Arad. Reprezentanţii AFP au anunţat că vor face recurs.

Cazul de la Arad prefigurează începutul unui lung şir de procese similare. Tot săptămâna trecută, timişoreanul Florin Kovacs a dat statul în judecată pentru a-şi recupera banii aferenţi taxei auto. Mai mult, însuşi directorul AFP Timişoara, Mircea Călin, intenţionează să se judece cu instituţia pe care o conduce pentru a-şi recupera cei 1.700 de euro, valoarea taxei auto pe care a achitat-o. La fel, Organizaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului din România şi Automobil Clubul Român (ACR) vor să atace în instanţă controversata taxă. De altfel, ACR i-a transmis, încă din iarna trecută, o plângere comisarului european pentru taxe şi uniune vamală, Laszlo Kovacs, privind aplicarea discriminatorie a acestei taxe, numai pentru autovehiculele importate din cadrul UE. „Comisia a luat cunoştinţă de taxa de înmatriculare pentru autovehicule introdusă în România prin Codul fiscal şi are îndoieli serioase cu privire la unele aspecte ale calculării acesteia. Comisia a depus toate eforturile necesare pentru ca legislaţia României să fie în conformitate cu dreptul comunitar înainte de aderarea la UE. În pofida unor anumite îmbunătăţiri, legislaţia română încalcă încă dreptul comunitar. Întrucât România a devenit membru al UE, Comisia poate să introducă o acţiune împotriva României în temeiul articolului 226 din Tratatul CE, prin iniţierea unei proceduri privind încălcarea dreptului comunitar care poate determina aducerea cazului în faţa Curţii Europene de Justiţie (CEJ). Comisia nu va ezita să acţioneze în acest fel“, se arată în răspunsul primit de Asociaţie.

În cazul în care CEJ stabileşte că un stat membru a încălcat dreptul comunitar, hotărârea este definitivă. Dacă statul respectiv nu respectă decizia Curţii, conform Tratatului de la Maastricht, acesta este obligat să plătească penalizări consistente, în funcţie de zilele care se scurg de la pronunţarea hotărârii, de gravitatea încălcării legislaţiei comunitare etc. De exemplu, fiindcă nu a respectat o decizie a CEJ, Franţa a fost obligată să plătească penalizări de 58 de milioane de euro, la fiecare şase luni scurse de la data comunicării hotărârii.

Cei ce doresc să-şi recupereze banii trebuie să atace în instanţa de contencios administrativ decizia Guvernului de impunere a taxei şi să prezinte dovada plăţii taxei. „Nefiind un proces care să necesite administrarea unor expertize, totul se încheie în trei-patru termene. În total, maximum patru luni la instanţa de fond. Hotărârea este atacabilă doar în recurs, astfel încât în maximum opt luni se obţine o hotârâre irevocabilă“, explică avocatul Iulian Urban, directorul general al societăţii „Urban şi Asociaţii“. În ceea ce priveşte cheltuielile, se încheie un contract de asistenţă juridică, în baza căruia se negociază cu titlu de comision un procentaj din valoarea sumei restituite, cuprins între 10% şi 20% din suma recuperată. Banii se plătesc în momentul obţinerii deciziei de restituire a sumelor de bani de la Ministerul Finanţelor. „Dacă nu se pronunţă CEJ în sensul obligării statului român la restituirea acesteia, atunci fiecare cetăţean care a achitat taxa va trebui să acţioneze în justiţie şi să ceară restituirea acesteia, obţinând hotărâri judecătoreşti împotriva Ministerului Finanţelor“, subliniază Iulian Urban.

Interesele din spatele taxei auto

„Din îndârjirea cu care Executivul menţine taxa, deşi a fost avertizat de Comisia Europeană, transpare interesul producătorilor, importatorilor şi vânzătorilor de autovehicule noi. Nu este un secret că premierul Călin Popescu-Tăriceanu deţine o firmă care comercializează autoturisme noi, importate şi este preşedintele de onoare al Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA)“, afirmă Constantin Niculescu, preşedintele ACR. (Conform datelor de la Registrul Comerţului, dar şi declaraţiei de avere şi celei de interese de pe site-ul Guvernului, Călin Popescu Tăriceanu deţine 85% din acţiunile Automotive Trading Services. Anul trecut, premierul a încasat dividende de la această firmă în valoare de 260.970 de lei - nota red.). Acesta a oferit o explicaţie simplă: „Atunci când este mai scump şi mai dificil să aduci o maşină din cadrul Uniunii, eşti obligat să cumperi de aici. Iar comisionul se încasează legal de către vânzător şi este, în medie, 10% din valoarea autoturismului“. Niculescu susţine că în 16 ani s-au importat peste trei milioane de autovehicule şi de aceea miza este atât de mare. Preşedintele ACR consideră că aceasta nu este o taxă de mediu: „Dacă statul încasează banii înseamnă că noi respirăm un aer mai curat? De ce nu lasă Guvernul ca Registrul Auto Român (RAR) să decidă care maşină este mai puţin poluantă şi poate să intre în ţară? Nu are încredere în RAR, care este un organism
desemnat de Ministerul Transporturilor?“